Tratamentul bolilor sistemului digestiv este un domeniu predilect al fitoterapiei. Plantele se dovedesc a fi, încă o dată, tămăduitori de neîntrecut ai bolilor digestive, de la simple deranjamente stomacale până la gastrite şi ulcere, complicaţii destul de serioase datorate unei alimentaţii incorecte.
Când spunem gastrită, ne gândim automat la spectrul ameninţător al ulcerului, deşi de la gastrită la ulcer drumul este lung şi ar putea fi evitat dacă ar fi luate câteva măsuri de precauţie. Chiar şi în cazul ulcerului cu complicaţii există plante cu haruri medicinale care ne vin în ajutor: de exemplu gălbenelele şi stejarul.
Gălbenelele – beneficii pentru organism
Cresc prin tufişuri şi pe marginea apelor, pe terenuri umede şi băltite, de la şes până la munte. În oraşe, această plantă este des întâlnită, fiind cultivată ca plantă ornamentală. Are tulpina dreaptă, ramificată în partea superioară, înaltă până la 20 cm, acoperită cu peri fini şi mici. Frunzele, fără codiţă sunt pufoase sau netede, rotunjite la vârf. Florile sunt relativ mari, de culoare galben-portocalie. Gălbenelele înfloresc din iuie până în septembrie. Se recoltează părţile aeriene, care e usucă în straturi subţiri, la umbră.
După uscare, se înlătură plantele decolorate.
Gălbenelele au acţiune coleretică (stimulează secreţia de bilă), emenagogă (favorizează şi regularizează scurgerile menstruale), cicatrizează, anti-inflamatoare şi bactericida. Se utilizează intern sub formă de infuzie, decoct au tinctură.
Cum se folosește stejarul în scopuri medicale?
Feluritele specii de stejar şi arborii înrudiţi (gorunul, gârniţa ş.a.) au aceeaşi arie de răspândire – de la şes până la 600-650m altitudine, unde formează păduri întinse. În scopuri medicale se utilizează scoarţa de pe ramurile tinere. Se recoltează primăvara, prin lunile martie-aprilie, când se desprinde uşor de pe ramuri. Produsul este astringent, lipsit de miros şi are acţiune antiseptică şi hemostatică. Se foloseşte sub formă de decoct.
